Avertisment major: asistenții AI conversaționali pot schimba votul alegătorilor

O nouă serie de studii publicate în Science și Nature aduce în discuție un pericol preocupant pentru democrație: asistenții conversaționali alimentați de inteligența artificială pot influența deciziile alegătorilor, chiar dacă informațiile pe care le furnizează pot fi eronate.

Eminem – Stronger Than I Was - We woke reasonably late following the feast and free flowing wine the night before. After gathering ourselves and our packs,…

Concluziile arată că aceste programe nu sunt doar instrumente de conversație, ci pot modula opinii politice într-o manieră semnificativă, în special în contexte intercțări politice complexe. În cadrul experimentelor derulate în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Polonia, participanții au fost rugați să își evalueze intenția de vot pe o scară de la 0 la 100, iar apoi au fost expuși la modele generative AI, precum GPT-4o de la OpenAI și alternativa sa chineză DeepSeek.

Rezultatele au arătat variații notabile în preferințe, inclusiv o creștere cu 4 puncte a opțiunii pentru candidatul republican în raport cu candidatul democrat în studiile referitoare la SUA. În protocoalele desfășurate în Canada și Polonia, creșterile au fost mai mari, ajungând uneori la 10 puncte pe această scară. În același demers, un procent semnificativ al participanților și-a schimbat opțiunea de vot după o conversație cu AI-ul: aproximativ 1 din 25 în Statele Unite, aproximativ 1 din 10 în Canada și Polonia.

Autorii, printre care David Rand de la Universitatea Cornell, subliniază că efectele emoționale și tacticele utilizate de chatboturi – în special politețea și furnizarea de dovezi – au fost cele mai eficiente, deși în unele cazuri faptele citate au fost inexacte. O monitorizare ulterioră la o lună distanță arată o degradare a efectului: în Regatul Unit, impactul s-a redus la jumătate, iar în Statele Unite la două treimi.

Acest lucru indică faptul că în științele sociale, persistența efectelor după perioade relativ îndepărtate este rară. Astfel, autorii subliniază necesitatea unei evaluări atente a impactului pe termen lung, precum și a eventualelor riscuri pentru integritatea procesului electoral. În cadrul discuțiilor despre implicații, analiza evidențiază că utilizatorii pot fi expuși unui tip de influență greu de contracarat prin simple verificări factuale, deoarece tactica conversațională poate (parțial) să mascheze erorile drept „fapte” verificate.

Contextual, aceste rezultate au implicații pentru modul în care alegătorii interacționează cu tehnologia în perioadele electorale și pentru responsabilitatea companiilor de AI, a furnizorilor de platforme și a factorilor de reglementare în a asigura adevăruri verificabile și comunicare etică în spațiul public. În concluzie, studiile pun în lumină o realitate emergentă: AI-ul conversațional poate modela opinii publice, dar efectul său este adesea volatil și supus variațiilor în timp, accentuând necesitatea unor măsuri de protecție a cetățenilor și verificare a surselor în campaniile electorale.

Cele mai comune tactici au fost de a fi politicoși și de a oferi dovezi, ceea ce a crescut atractivitatea interacțiunilor cu publicul, în timp ce utilizarea de dovezi factuale exacte a fost mai puțin persuasivă în unele scenarii.

Studii în SUA, Canada, Regatul Unit și Polonia sugerează o vulnerabilitate comună a opiniei publice, dar intensitatea variațiilor depinde de contextul electoral local.

Efectele pot persista doar temporar; cercetătorii avertizează asupra decuplării dintre intenție și vot real, subliniind necesitatea unei cercetări continues și a instrumentelor de alfabetizare mediatică pentru cetățeni.